Băiatul şi fata mănâncă fistic. Fiecare caută, în linişte, sâmburii cu învelişul mai uşor de desfăcut. La un moment dat... Fata: Vrei să te căsătoreşti cu mine? Băiatul: Ce, vrei să ne căsătorim? F: Nu, măi, suntem prea tineri. Adică eu sunt... prea tânără. Băiatul se amuză. Mai ronţăie un fistic.
B: Atunci de ce mă întrebi? F: Păi să ştiu şi eu... care sunt intenţiile tale?! B: Păi, cum ai zis, eşti tinerică... Fata se amuză. Mai ronţăie un fistic.
F: Hai, serios. Mă tot întreabă buni... B: Şi ce i-ai zis? F: Că mă iei. B: Păi zi-i tot aşa. F: Bine, tot aşa-i zic. Mai vrei fistic? B: Da. Fata mai aduce fistic.
B: Şi tu ce crezi? F: Cum ce cred? B: Că te-oi lua? F: Treaba ta! Eu sunt... cum ai zis? Tinerică...