Gata cu literatura, că ne plictisim. Vom face astăzi un top al celor mai întâlnite dezastre vestimentare, în ordine crescătoare a durerii fizice pe care mi-o provoacă.
Locul III - Împroşcare de culoare
E chestie de mare fineţe să înţelegi conceptul de "pată de culoare" şi, mai ales, să îl aplici. Desigur, nu te solicită intelectual prea tare să azvârli pe tine o rochie într-o culoare şi accesorii roşii (şi când zic accesorii mă refer inclusiv la poşetă şi pantofi). Dar nu te minţi singură: aia nu e pată de culoare. Nu am timp să-ţi explic toate motivele pentru care aia nu e pată de culoare. Dar dacă porţi aşa ceva, eşti în ansamblul tău o pată, deci pot să spun că ţi-ai bifat oarecum scopul.
Locul II - Fără circumvoluţiuni, fără variaţiuni
Totul ţine de culoare. O singură culoare, în cazul ăsta. Am observat o înclinaţie deosebită spre nonculori, dar look-ul nu are nici mai mult, nici mai puţin şarm, pe orice culoare.
Se iau blugi, eventual deschişi la culoare, puţin evazaţi (lungesc vizual piciorul), cu aţe, găuri, capse, pietre, nasturi, butoane, panglici, imprimeuri, aplicaţii, după caz. Se combină cu: bluză albă, sacou alb, curea albă, pantofi albi, cercei albi, lanţ alb, poşetă albă. Înlocuiţi cuvântul "alb" cu orice altă culoare şi veţi obţine o varietate de look-uri. A se încerca neapărat şi pe negru. Năucitor!
Locul I - Şah mat
Este o credinţă împământenită că o combinaţie alb-negru e culmea subtilităţii. Eu, personal, nu o împărtăşesc, dar recunosc că nu aş refuza o rochie neagră cu buline mici, albe, purtată la nişte sandale înalte, cu barete, culoarea piciorului, şi o poşeta plic, cobalt; ahhh, deja sunt în lumea viselor! Din păcate, credinţa asta are o varietate de interpretări, care de care mai dramatice. Cap de afiş e varianta alb-negru-alb-negru-alb... Nu ştiu care e zona pivot care "declanşează" combinaţia, dar am impresia că totul porneşte de la cap...
Se începe, prin urmare, cu părul. De obicei e negru, dar există şi varianta alb, obţinută cât se poate de simplu, cu o periuţă de dinţi şi un castron de decolorant. De menţionat e că varianta cu părul alb are şi o tentă portocalie, spre vârful firului de păr, deci, totuşi, regula "pată de culoare" e respectată întocmai. Se continuă cu cerceii. Pe părul negru, cei albi sunt ameţitori, aţi intuit bine. Bluza, neapărat neagră, va trebui evidenţiată cu un colier până la buric, alb, care nu are niciun farmec dacă nu e set cu cerceii. Fusta albă, scurtă, transparentă, luată peste colanţi lucioşi negri, e marcată de o curea, într-o culoare contrastantă, aţi ghicit care. Puteţi purta orice cizme, vor arăta la fel de bine, indiferent de model, e esenţial doar să fie albe. Totul se îmbină armonios dacă finisezi look-ul cu nişte accesorii în ton. Respectiv: poşetă albă sau neagră, în funcţie de culoarea câinelui. Mie îmi plac labradorii, dar cred că, în cazul dat, trebuie mers pe un bichon alb de maxim 3 luni, să nu-ţi rupă încheietura. Poşeta neapărat neagră, să nu-i scoţi ochii când îţi cauţi telefonul. Fetele îndrăzneţe pot opta pentru o pereche de mănuşi delicate şi este recomandat, dacă ai un french reuşit, să porţi o singură mănuşă. Neagră.
Când văd aşa ceva, îmi vine să mă dau cu capul de cea mai apropiată suprafaţă solidă, pe ritmul culorilor, mai exact alb - "zdrang", negru - "zdrang", alb - "zdrang", negru - "zdrang", cred că aţi înţeles ideea. E cea mai simplă cale spre leşin, deci cea mai scurtă cale pentru a opri durerea.